luni, 1 decembrie 2008

Invatamant rural sub cenzura

Satul vrincean este in continuare sub influenta cenzurii, atunci cind vine vorba de mediatizarea unor probleme intilnite in unitatile scolare. Doua exemple graitoare sint Scoala Burca si Scoala Iresti din satele adiacente comunei Vidra. Micutii din Burca invata intr-o cladire care a fost integral renovata, dar care nu este incalzita corespunzator, pe holurile unitatii simtindu-se aerul rece de noiembrie. O angajata a scolii ne-a povestit ca au existat incidente provocate de functionarea deficitara a centralei termice, care are o capacitate prea mica pentru a incalzi la temperatura macar medie toate clasele. In acest sens, am primit si o sesizare la redactie, cu privire la faptul ca din cauza centralei termice elevii au fost obligati sa paraseasca sala de clasa pentru a preveni efectele unui posibil incident neplacut. In momentul cind am dorit sa discutam cu directoarea unitatii, aceasta a refuzat categoric sa dea explicatii cu privire la situatia in care se afla scoala pe care o conduce. “M-ati deranjat la ora, dar nici in pauza nu o sa discutam. Nu doresc sa discut cu nimeni despre nimic deoarece nimeni nu ne-a ascultat pina acum”, a declarat Gabriela Cernea, directoarea scolii din Burca. Nici elevii nu au fost mai dispusi sa stea la discutii, acestia vorbind in soapta de parca le-ar fi fost frica sa nu spuna nimic rau, care ar putea sa supere pe cineva. “Nu inteleg de ce profesorii nu au fost dispusi sa discute situatia in scoli. Daca intr-adevar sint probleme cu centrala, proiectantul va raspunde pentru acestea. Daca in scoala era racoare, poate e din cauza persoanei care se ocupa si care poate nu a pus lemne pe foc”, ne-a declarat, in schimb, primarul comunei Vidra, Nica Micu.

Copiii merg la “jumatate” de scoala in Iresti

Unitatea de invatamint din Iresti este doar pe jumatate renovata, iar alte promisiuni de a continua lucrarea nu au fost primite de catre cadrele didactice. Din acest motiv, elevii invata in doua schimburi in partea de cladire care este gata. De asemenea, elevii din clasele I si III studiaza simultan, din cauza numarului mic de copii, pentru care nu s-a mai putut angaja inca un cadru didactic. Dascalii cu care am stat de vorba au spus ca un post nu poate functiona doar cu 10 copii, dar ca si cursurile sint concepute special pentru invatamintul simultan, in care ora dureaza 45 de minute, iar pauza se reduce la doar cinci minute. Profesorii scolii din Iresti ne-au mai adus la cunostinta faptul ca invatamintul simultan nu este un caz singular aici, intrucit si scolile din Tichiris sau Cucuieti au clase in care se invata dupa acelasi regim. Nici la Scoala Iresti profesorii nu au fost dispusi sa coopereze sau sa-si dea numele, iar directorul unitatii a fost de negasit, desi l-am cautat in timpul programului scolar. Situatia care ne-a fost sesizata zilele anterioare, cu privire la faptul ca micutii din doua clase se inghesuie intr-una singura, se pare ca s-a rezolvat prin minune in doar citeva zile. Astfel, dascalii au afirmat ca nu mai exista nici o problema cu spatiul. Si la aceasta unitate scolara se pare ca au fost probleme cu utilizarea centralei termice dar si acestea s-au rezolvat in timp record, intr-o graba generata de campania electorala, dupa cum ne-au spus cu reticenta cadrele didactice. Desi inca nu a fost angajat un fochist pentru centrala pe lemne, omul de serviciu se pare ca se descurca de minune, fara a mai fi nevoie ca scoala sa angajeze o persoana specializata in aceasta activitate. “E greu sa gasim specialisti in utilizarea centralelor, iar Ministerul Educatiei nu aloca bani pentru fochisti. Singurul loc in care avem o persoana specializata este Scoala Vidra. In legatura cu Scoala Iresti, avem promisiuni ca se va renova integral si va garantez ca va fi caldura si acolo”, a adaugat primarul comunei Vidra. Cele doua scoli vizitate de reporterii nostri nu sint cazuri singulare in peisajul educational vrincean. Multe dintre unitatile de invatamint izolate din mediul rural se confrunta cu probleme similare, care, din nefercire, sint “ascunse sub pres“ chiar de cei care ar trebui sa insiste pentru solutionarea lor.

luni, 24 noiembrie 2008

Brida-Paulo Coelho


Bleah, bleah, bleah! Nu mi-a placut deloc! O structura prea complicata pentru subiectul dezbatut, personaje prea simple si prea succint prezentate. Pe scurt, romanul descrie povestea unei tinere cu veleitati de vrajitoare si cu puteri supranaturale. Aceasta isi intalneste Cealalta Parte in persoana unui Mag. E acelasi stil al autorului de care ne-am plictisit, expunerile simpliste dar lipsite de continut real si personajele mistice expuse in mod superficial. De asemenea, textul este similar cu basmele noastre, in care personajul pozitiv se lupta cu fortele raului, iar finalul ramane undeva in aer, dorindu-se a fi mai interesant. Pacat ca nu reuseste insa. "Brida" va ramane una dintre acele carti de citit pe plaja, usor de lecturat dar cu pretentii de deconspirare a marilor adevaruri ascunse.

duminică, 14 septembrie 2008

Totul e gol

Cum de zarea pare asa aproape
Cand universul e asa mare?
Formele simple sunt goale
Cele mari, de nepatruns
De ce nu pot acoperi lumea
Doar cu vorbe mici?
Lucrurile marunte creeaza Intregul
Dar asa, goale, nu fac nimic.
Totul e vid iar eu sunt goala
Eu sunt Universul
Si sunt Nimic.

duminică, 31 august 2008

Perla Vrancei si-a pierdut stralucirea

In trecut,statiunea Soveja era principala atractie turistica a judetului nostru, laudandu-se, pe buna dreptate, cu cel mai ozonat aer din Europa.Oameni din toata tara veneau la “Perla Vrancei” pentru a se trata de diverse boli si pentru a petrece cateva zile intr-o zona plina de brazi si de aer curat.
In prezent lucrurile stau total invers: vii la Soveja si te imbolnavesti de nervi vazand ruinele hotelului Miorita ,strazile si aleile distruse de nepasarea autoritatilor.(paradoxal,acum 10 ani te tratai de nevroza).Padurile de brad sunt din ce in ce mai restranse, existand zvonuri ca in zona se executa defrisari masive.
Din pacate,nu doar aspectul fizic al statiunii este imbatranit,ci si populatia comunei Soveja.Pe ulite mai trece din cand in cand o batrana imbracata in negru sau un mosneag ce-si duce vitele la pascut.Generatia care a ajuns acum in jurul varstei de 40-50 de ani s-a stabilit de mult timp in alte colturi al tarii iar putinii tineri de 20-30 de ani au plecat in proportie de 90 % in Italia.
Este trist si ingrijorator faptul ca o zona turistica importanta a putut sa decada atat de mult in ultimii 10 ani.Soveja si-a pierdut populatia tanara,turistii,motelurile si restaurantele de altadata dar in primul rand incepe sa-si piarda identitatea.Ozonul din structura aerului risca sa se diminueze din pricina imputinarii suprafetelor impadurite ;,traditiile se pierd,nefiind nimeni care sa le intretina (dispar frumosul port popular din regiunea Rucar-Dragoslavele si gustosul cascaval afumat de pe piata) .
O alta latura de importanta majora este lipsa de locatii turistice din judetul Vrancea si implicit o mare pierdere financiara pentru buget.Avand in vedere ca ne aflam intr-o perioada de tranzitie si multe fonduri europene ne sunt puse la dispozitie ar trebui sa se investeasca in aceasta regiune macar suficienti bani pentru apa curenta si canalizare.
Singurul lucru bun ar fi drumul ca in palma intre Focsani si Soveja (prin Panciu) , insa drumul care leaga comuna de” sora mai bogata”(Lepsa) este in stare deplorabila ; doar posesorii de masini de teren se pot incumeta sa treaca prin gropile adanci si prin paraurile care traverseaza soseaua pe care se faceau odata raliuri.
Copilul Sovejei, geograful Simion Mehedinti , a facut o afirmatie care e in deplina concordanta cu situatia “perlei”: “Nu cumva vor seca izvoarele fiindca sunt ochi care nu le vad? “

duminică, 24 august 2008

“O companie nelinistitoare” de Carlos Fuentes


Zilele trecute cautam o carte lejera pentru plaja.Am dat peste nuvelele lui Fuentes si nu am putut sa ma abtin de la a face o comparatie intre acesta si Mircea Eliade ,in momentul in care mi-am amintit de scrierile care mi-au marcat adolescenta(Domnisoara Christina,La tiganci) .
Opera e compusa din 6 povesti foarte captivante care reunesc toate temerile oamenilor inca de la inceputuri:vampiri,fantome,ingeri decazuti.Mi se pare foarte interesant modul in care autorul zugraveste personalitatea povestitorilor(naratiunea e la persoana 1).Ii aseaza pe acestia in postura de victime,sceptice initial.Finalurile nuvelelor sunt echivoce,lasand loc multor continuari si multor semne de intrebare cu privire la partea ascunsa a lumii..
Voi incheia printr-un citat din “The Guardian” :”Fuentes este cel mai mare prozator mexican.El a fost varful de lance al ofensivei literaturii latino-americane.”

La revedere litoral!

Mai sunt cateva zile si trebuie sa parasesc locul in care am lenevit,muncit,trait tooata vara.Parasesc marea mea scumpa cu promisiunea ca ma voi intoarce cu forte noi la anu'.
Si acum impresii de pe litoral,la sfarsit de sezon(in special din Costinesti):
-Se pare ca romanii sunt atrasi in general de haos,mizerie si servicii proaste.Am vazut oameni mancand hamsii pe bordura, cu gunoaiele statute de 2 zile fix in fata nasului;am vazut oameni in toata firea aruncand sticle,pungi ,coceni de porumb;am vazut tampoane,peturi,pampersi si rahati plutind nestingheriti prin apa.
Obisnuiam sa dau vina pe autoritati,pe politicieni dar nu pe oameni ca entitati individuale.Vara asta am realizat ca fiecare dintre noi e responsabil de bunastarea sa si a celor din jur.si NU,nu accept ideea ca "Asa e Romania,hai sa ne obisnuim cu ea pentru ca nu avem ce face".E ca si cum m-ar cafti partenerul si eu as spune ca ma pot obisnui cu machiajul permanent,ba chiar ca imi place.

marți, 27 mai 2008

“Ma numesc Rosu”-Orhan Pamuk



Ei bine,cartea asta mi-a placut la nebunie!!!Autorul prezinta cu mare talent diverse aspecte din societatea Istanbulului .Romanul este scris la persoana intai,povestitorii fiind multiple personaje:Cadavrul,Negru ,Rosu,Maslina,Fluture s.a.m.d
Opera debuteaza cu o crima urmata de marturia cadavrului, a ucigasului ,chiar si a mortii in sine.Cautarea faptasului naste controverse si suspiciuni in cadrul miniaturistilor si a intregului cerc social implicat.Un alt fir narativ este povestea de dragoste intre Negru si Sekure,o dragoste pe care Negru o nutreste de foarte mult timp dar care a fost invinsa in repetate randuri de valorile morale(Sekure avea doar 12 ani) dar si de firea indecisa a tinerei femei.
Fiecare personaj dialogheaza cu cititorul , de cele mai multe ori fara sinceritate insa creand suspans dar si numeroase dubii cu privire la caracterul sau.
Sfarsitul este de factura trista,subliniind forta indubitabila a timpului care rastoarna orice situatie.Orice lucru de o importanta majora devine insesizabil odata cu trecerea timpului .Paradoxal , idealurile pentru care unii oameni erau gata sa ucida si chiar sa-si piarda viata pot sa nu mai insemne nimic peste o anume perioada de timp.

Patty Diphusa-Pedro Almodovar


Dupa cum stiti,Pedro Almodovar este recunoscut pe plan international datorita activitatii sale regizorale.Povestea eroinei a fost scrisa de autor in tinerete,nefiind incadrata in categoria roman sau eseu.
Patty este star de filme porno si autoare de fotoromane.In poveste se poate recunoaste chiar autorul insusi prin ironiile si limbajul maculat.Talentul lui Almodovar se contureaza si in capacitatea de a soca cititorul prin diverse atitudini: “Nimic mai firesc sa fiu violata de doi psihopati.Dar sa mai fiu si abandonata intr-o casa de la tara,in zori,cu o fata de vampir din filmele mexicane, asta-i de-a dreptul insuportabil! “
Opera nu este vreo capodopera a literaturii,chiar e expusa intr-un mod simplu,nepretentios,autorul insusi marturisind:”In concluzie nu-mi ramane decat sa va cer sa cititi aceasta carte cu aceeasi lipsa de pretentii care a vegheat la scrierea ei. “

luni, 26 mai 2008

"O sa vina si primavara,Bandini"-John Fante

In roman ne este prezentata povestea dureroasa a unui tanar imigrant italian ,Arturo, aflat in Colorado.Protagonistul are 14 ani, este indragostit de o colega de clasa dar isi traieste copilaria intr-un mod brutal ,intr-un spatiu plin de lipsuri materiale si emotive.Parintii sai au o casnicie lipsita de dragoste;tatal (Svevo Bandini) este intr-o continua cautare a unui loc de munca si se izbeste permanent de discriminarea sociala si financiara.Pentru a-si depasi frustrarile intra in lumea nefasta a jocurilor de noroc,a alcoolului.Se indragosteste de o vaduva bogata, urmand sa se mute ulterior in casa acesteia.
In jurul lui Arturo totul se prabuseste.Fiinta pe care o iubea a murit,el considerandu-se vinovat deoarece s-a gandit deseori la aceasta ipostaza , punand lucrurile intr-o lumina favorabila reputatiei lui;Doar in momentul in care eroul s-a resemnat,primavara si-a facut aparitia si sperantele lui au inceput sa prinda aripi .
Prin aceasta carte s-au revarsat toate gandurile si frustrarile din copilarie ale autorului,acesta marturisind : “Nu voi reciti niciodata aceasta carte.(..)Nimic din mine nu mai exista,doar amintirea unor dormitoare vechi si sunetul facut de papucii mamei in drum spre bucatarie”
Va recomand cu caldura aceasta carte,portretizeaza o familie disfunctionala intr-un mod stralucit pe care doar o persoana care a avut aceste sentimente,aceste frustrari o poate face.

sâmbătă, 16 februarie 2008

Gata!

In sfarsit m-am hotarat cam ce o sa fac .In vara,dupa ce dau licenta o sa plec din Bucurestiul asta jegos si aglomerat.M-am saturat sa platesc 300 E si sa stau cu prietenul intr-o singura camera,m-am saturat sa stau in masina 3 ore pe zi,sa ies pe strada cu nasturii incheiati pana la gat si sa ma fluiere toti nespalatii.O sa ma intorc in micul meu orasel de provincie,o sa-mi deschid o firma micuta si o sa am o viata linistita (sper)
Prefer sa am firma mea si un profit relativ mic , decat sa lucrez mult si bine intr-o multinationala unde eu ca persoana sunt un zero barat, unde persoanele care imi zambeau frumos cand trebuia sa ajut echipa ,in momentul in care am plecat nu au venit nici macar sa-mi zica "adio" sau "du-te dracului".