Ce clipa sa traim, bai?

Tweet

In toate cartile astea motivationale si la emisiunile Tv cu psihologi ni se spune “Traieste clipa!”. Zilele astea, stand de vorba cu ai mei, mi-a fost dat sa aud tot felul de povesti din tinerete despre petreceri de pomina, cu multa bautura, cantece, bancuri si evident, dansuri. Chiar ieri, taica-miu si-a sarbatorit ziua prin cantec si dans, la 55 de ani. Si atunci am realizat ca parintii mei si prietenii lor sunt, de fapt, mult mai tineri decat mine. Eu nici nu mai tin minte ultima oara cand am dansat din placere o melodie si am petrecut toata noaptea. Poate doar la vreo nunta, ceva. Suntem asaltati de cluburi care fie au muzica house, al carei sunet imi aminteste de zilele in care vecinii isi renovau apartamentul, fie manele, aceasta epopee agramata a unei vieti pline de dusmani, mii de euro si pipite. Timpul meu liber, si-asa putin, il petrec stand de vorba cu prietenii in fata unei cafele. Pai asta e viata? De ce nu avem si noi locuri in care te poti distra, poti canta sau dansa pe masa? Cand eram copil, in vacanta la bunici, abia asteptam vinerea si sambata sa merg sa dansez la discoteca din sat, impreuna cu toti prietenii mei veniti din toate colturile tarii. Acum, ideea de week-end nu ma mai incanta cu nimic, pur si simplu nu am ce face. Si atunci, ce clipa sa traiesc, daca ideea de distractie se rezuma acum la o pastiluta cu apa plata care sa-ti dea forta sa te distrezi pe ritmuri constante de bubuiala?