Si ca sa explic partea a doua din titlu, ieri am mers la botezul verisorului meu. Nimic neobisnuit pana acum. Am fost sa „vizitez” mormintele strabunicilor si ce vad? Poza bunicilor mei (inca in viata) pe o cruce mare cat casa, cu numele lor inscriptionat acolo. Mai sa cad din picioare! Ma uit in spate, IT’S ALIVE! Era mamaia! Ma uit din nou la cruce, acolo tot mamaia, in straie de mireasa. Ca sa aflu ca luni intregi, tataia a mers la cimitirul din varful dealului sa-si construiasca „vila” cu etaj, la subsol. „Uite ce bine arata!” zise mamaita mea. Si atunci m-am gandit si eu la afacere. Ar merge la cavourile astea si un aer conditionat, un WC si o centrala, daca tot si-au aranjat mutarea. Asa poate creste firma pan’ la cer, sau dupa caz, pana in miezul pamantului.
duminică, 14 iunie 2009
De la batalii pe locuri, la locuri de veci
Nici nu cred ca voi reusi sa redau in cuvinte scarba pe care o simt cand ii vad pe unii cum tin cu dintii de scaun, invocand legea, dreptatea si acuzandu-i pe cei nou pusi in functii de jocuri politice murdare, in conditiile in care si ei au fost pusi tot de partid, doar ca mai pe sest. Tara asta a ajuns precum cartelurile din America de Sud, unde dai bani pentru a intra intr-o grupare, care, pentru activitate murdara intensa, te promoveaza, dar iti cere, in schimb, sa-i aduci recompense mari. In acelasi timp, tu ai de recuperat cotizatia de luni sau ani de zile in gruparea respectiva. Si atunci te afli intr-o situatie fara iesire. Furi pentru aia de sus si sa-ti acoperi „investitia”. Daca alegi sa iesi din mocirla decrepita care este politica si batalia pe functii, esti amenintat cu dosare penale pentru furaciunile comise. Exact asa cum gangsterii ii impusca in ceafa pe cei care aleg sa paraseasca gruparea. Nu ii condamn pe cei care intra in ciclul asta din lacomie, avaritie sau ego fara de margini. Ii condamn pe cei care se afunda din ce in ce mai mult in rahat. Pe cei carora nu le mai ajunge. Pe cei care n-au nici mama, nici tata si nici prieteni si pentru care o functie obtinuta prin sustinere de partid si nu competenta ii umfla ca pe niste pauni. Pacat ca penajul le e ciufulit si murdar de rahat.
Si ca sa explic partea a doua din titlu, ieri am mers la botezul verisorului meu. Nimic neobisnuit pana acum. Am fost sa „vizitez” mormintele strabunicilor si ce vad? Poza bunicilor mei (inca in viata) pe o cruce mare cat casa, cu numele lor inscriptionat acolo. Mai sa cad din picioare! Ma uit in spate, IT’S ALIVE! Era mamaia! Ma uit din nou la cruce, acolo tot mamaia, in straie de mireasa. Ca sa aflu ca luni intregi, tataia a mers la cimitirul din varful dealului sa-si construiasca „vila” cu etaj, la subsol. „Uite ce bine arata!” zise mamaita mea. Si atunci m-am gandit si eu la afacere. Ar merge la cavourile astea si un aer conditionat, un WC si o centrala, daca tot si-au aranjat mutarea. Asa poate creste firma pan’ la cer, sau dupa caz, pana in miezul pamantului.
Si ca sa explic partea a doua din titlu, ieri am mers la botezul verisorului meu. Nimic neobisnuit pana acum. Am fost sa „vizitez” mormintele strabunicilor si ce vad? Poza bunicilor mei (inca in viata) pe o cruce mare cat casa, cu numele lor inscriptionat acolo. Mai sa cad din picioare! Ma uit in spate, IT’S ALIVE! Era mamaia! Ma uit din nou la cruce, acolo tot mamaia, in straie de mireasa. Ca sa aflu ca luni intregi, tataia a mers la cimitirul din varful dealului sa-si construiasca „vila” cu etaj, la subsol. „Uite ce bine arata!” zise mamaita mea. Si atunci m-am gandit si eu la afacere. Ar merge la cavourile astea si un aer conditionat, un WC si o centrala, daca tot si-au aranjat mutarea. Asa poate creste firma pan’ la cer, sau dupa caz, pana in miezul pamantului.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu