“Cititorul” cu nasu-n cer

Tweet

In doar doua zile, m-am izbit de mai multe ori de nasuri ridicate cu dispret inspre cer, de sprancene arcuite pana se termina chelia sau de maini fluturate elegant prin fata. Dar ce e cu adevarat marcant e privirea, aerul de “sunt mirobolant, sunt Zeus coborat pe pamant, sunt Tatal Vostru, ba!”. De la macacii mei de cartier care “prufnesc” atunci cand eu ma stramb din cauza gropilor in care ma inec zilnic, la vanzatoarele care se fac ca nu ma vad sau, din contra, imi sufla in ceafa sau eventual imi spun ca rochia cutare e cam scumpa, pana la “cititorii” ziarului. Nu ma refer la adevaratii cititori, care-si rup din pensie sau salariul si-asa mic sa-si faca abonament, sau cei care beau cafeaua dimineata cu ochii in articolele de pe net, ci la cei care nici nu stiu exact cum se cheama gazeta. Intra cu pasi apasati in redactie, cu varful nasului atintit spre etajul superior, si cateodata au un iz de statut. Sunt cei care cersesc atentie, vor sa se razbune pe mama, pe soacra, pe sef sau doar pe redactorul care nu a facut nimic altceva decat sa citeze niste surse oficiale. Niciodata, dar niciodata cel acuzat nu ar trebui sa aiba un punct de vedere, dupa parerea lor. Doar ei au dreptate. Tu le stai la picioare si trebuie sa scrii ce spun ei. Problema lor e cea mai grava. Trebuie sa te ridici imediat de pe scaun si sa o iei la goana spre locul cu pricina, chiar daca e o fabuloasa serbare de gradinita. Astazi am avut cea mai frumoasa dimineata, asteptandu-mi “cititorul” in locul de intalnire, pe la ora 8 si ceva. Cativa insi care m-au vazut luand micul dejun pe strada au aruncat un dulce “Ti-ai luat teapa”, cu ranjetul de rigoare. Dupa 40 de minute imi raspunde la telefon, pentru a-mi spune ca a avut ceva treaba si nu a putut ajunge, dar si ca nu va mai apela niciodata la mine, ca n-am rezolvat nimic. Ce e si mai frumos de atat e incheierea acra a discursului de “cititor”: “Sa-mi dati un telefon cand apare articolul, sa stiu sa cumpar ziarul!”.

L.E.- a nu se incurca "cititorul" cu nasul pe sus cu cei care au probleme reale, oamenii loviti de soarta, care au nevoie de ajutor si cei care ne dau cate un "indiciu" pretios